,,Mai mult orășean decît țăran,ardelean,cunoscător de poezie germană,traducător însă împreună cu D.Anghel din Verlaine,Iosif face o sinteză interesantă a epocei,neizbutind să alunece spre acel dezechilibru care se formulează într-o școală.(…)Melancolia lui constă în sentimentul de înstrăinare și de învingere,în nostalgia de sat.”G.Călinescu