,,Din fiu al cîmpurilor sălbatice și îndrăgosit de albastrul nesfîrșitului Danubiu,poezia copilăriei irosite pentru totdeauna,nota accentuată de umor picurat de tristețe sau întunecat de episoade tragice,toate acestea ne readuc pe Istrati cel adevărat,povestitorul plin de culoare,animatorul atîtor tipuri,deșteptate din lumea bogată a amintirilor,strînse pe cărările sîngeroase ale calvarului său de peregrin”Pompiliu Constantinescu,1925.