Că și în poezie, în eseu și studiul filozofic, d. Lucian Blaga este și în teatru un neobișnuit inițiator de forme noi. Opera să dramatica a rupt, de la început, cu tradiția învechită a piesii populare, care utilizează o tehnica seculara, într-un decor cromolitografic, și schema unor psihologii invariabile. Inovator, d. Blaga n-a pătruns în gustul mediocru al publicului, desfătat de vodevilul industrial, de emoția senzațională a lui Bataille și de dulcegăria sentimentala a dramoletelor moderne. Teatrul d-lui Blaga este o esențială creație literara; poezia, simbolul, emoția sublimata până la mit sunt mijloacele lui de expresie…
O înțelegere completa a acestui mare scriitor trebuie întreprinsă pe toate planurile activității sale: poezie, teatru, eseu, filozofie. Ele se-ntrepatrund organic, se luminează reciproc, alcătuind o viziune mai ampla decât s-ar părea la prima vedere. Că să-ntelegem lirismul sau metafizic, nu rareori am făcut apel la eseul sau filozofic. Drama d-lui Blaga nu este, în esență, decât expresia conflictuala simbolica a unor forte lirice latente. prezentarea sub forma de eprsonagii-mituri a unei problematice unitare.